MECANISMELE DE COPING. DIFERENȚE CONCEPTUALE ȘI POSIBILĂ APLICARE ÎN MEDIUL PENITENCIAR

Autori

  • Costin-Marian Crînguș Școala de Studii Avansate a Academiei Române (SCOSAAR), București
  • Flavia-Elena Ciurbea Școala de Studii Avansate a Academiei Române (SCOSAAR), București

Cuvinte cheie:

mecanisme de coping, mediul penitenciar, deținuți.mecanisme de coping, mediul penitenciar, deținuți.

Rezumat

Teoria lui Folkman și Lazarus (1985) a relației dintre evenimentele stresante și indicatorii de status adaptativ reflectă importanța medierii acestor procese de către mecanismele de coping. Pe termen lung, ele afectează adaptarea la mediu, persoana și mediul sunt privite ca fiind într-o relație dinamică, reciprocă, bidirecțională. Copingul gestionează, reduce, minimizează, stăpânește sau crește toleranța față de cerințele interne și externe ale schimburilor dintre persoană și mediu. Persoana creează noi metode de reducere a stărilor emoționale negative prin punerea în funcțiune a acestor mecanisme adaptative. Stilurile de coping implică trăsăturile individuale de personalitate, gândirea (rațională sau irațională), credințele și experiențele individuale de stres. Anumite stiluri de coping se pot dovedi mai eficiente și pot ajuta deținutul spre o tranziție pozitivă la viața din exteriorul mediului penitenciar. Întrucât penitenciarul îi privează pe deținuți de experiența din afară, procesul ce dezvoltă abilitatea oamenilor de a face față stresului trebuie ajutat și promovat. În ceea ce privește stabilitatea în timp a mecanismelor de coping, există unele dovezi care arată consecvență în răspunsurile de coping și influența asupra comportamentului. Nevrotismul este asociat cu reacții ostile, nehotărâte, retragere, dorință, fantezie, evadare și se pare că oamenii din mediul penitenciar sunt mai probabil să folosească aceste strategii pentru a face față evenimentelor stresante. Deși deținuții pot puncta pe starea lor de spirit sau pe alți factori externi la momentul comiterii infracțiunii, comportamentul lor criminal și reacțiile ostile sunt, de fapt, rezultatul unei dispoziții interne. Dacă mediul penitenciar încurajează modele de comportament dezadaptative care erau folosite și înainte de intrarea în închisoare, atunci acest mediu poate stimula comportamentul nedorit.

Referințe

ABDOLI, M., SAEIDI, M., Effect of Drought Stress during Grain Filling on Yield and Its Components, Gas Exchange Variables, and Some Physiological Traits of Weat Cultivars. Journal of Agricultural Science and Technology, 17, 4, 2015, p. 885–898.

ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR, Raport de activitate 2019, 2019, Accesat Noiembrie 16, 2021 la: https://anp.gov.ro/wp-content/uploads/2020/06/Raport-de-activitate-Anul-2019.pdf

BĂBAN, A., Stres și personalitate, Cluj, Presa Universitară Clujeană, 1998.

BĂCILĂ, I. C., Manifestări Psihopatologice și strategii de coping în accidental vascular cerebral (AVC), București, Saeculum, 2015.

BERNSTEIN, D.A. PENNER, L.A., CLARKE-STEWART, A., ROY, E., Psychology (9th ed.), Boston, Cengage Learning, 2012BLOCH, H., CHEMAMA, R., DEPRET, E., Marele dicţionar al psihologiei, Bucureşti, Editura Trei, 2006.

BUTOI, I.-T., BUTOI, T., Psihologie Judiciară – curs universitar (Ed. a II-a), București, Editura Fundației România de Mâine, 2004.

CARPENTER, B., N., Personal coping: theory, research, and application, Westport, Praeger Publishers, 1992.

CARVER, S., SCHEIER, M., WEINTRAUB, J., Assessing coping strategies: a theoretically based approach, Journal of Personality and Social Psychology, 56, 2, 1989, p. 267–283.

CIURBEA, F.–E., RADA, C., CRÎNGUȘ, C.–M., Violence among adolescents: risk and protective factors, Paper presented at the International Conference Individual, family, society - contemporary challenges, fourth edition (October 6th, 7th), Studii și Cercetări de Antropologie, 7, 2021, p. 28, rezumat accesat în Noiembrie 12, 2021 la https://www.journalstudiesanthropology.ro/ ro/no-7-2021-abstracts/r130/.

CIURBEA, F.–E., RADA, C., O perspectivă psiho-socio-culturală asupra sărbătorii Învierii în perioada pandemiei create de noul coronavirus SARS-CoV-2. În A. KOZMA, C. GLAVCE, C. BĂLĂCEANU-STOLNICI (Coord.), Antropologie și tradiții (Colecția „Zilele Fr. I. Rainer”), București, Editura Academiei Române, 2021, p. 411–422.

COHEN, S., EDWARDS, J., R., Personality characteristics as moderators of the relationship between stress and disorder în NEUFELD, R.W.J. (Ed.), Wiley series on health psychology/behavioral medicine. Advances in the investigation of psychological stress, New York, Wiley, 1989, p. 235–283.

CRAMER, P., Defensiveness and Defense Mechanisms, Journal of Personality, 66, 6, 2002, p. 879–894.

CRAȘOVAN, I., D., CRAȘOVAN, D., N., R., Identifying coping mechanisms specific to non-psychotic major depressive disorder – using the Romanian version of Cope Questionnaire, Rev. Psih., 67, 3, 2021, p. 233–246.

D’ZURILLA, T., CHANG, E., C., The relations between social problem solving and coping, Cognitive Therapy and Research, 19, 5, 1995, p. 547–562.

FOLKMAN, S., LAZARUS, R., S., Assessing coping strategies: a theoretically based approach, Journal of Personality and Social Psychology, 56, 2, 1985, p. 267–283.

FOLKMAN, S., LAZARUS, R., S., Manual for the Ways of Coping Questionnaire, Palo Alto, CA, Consulting Psychological Press, 1988a.

GOODSTEIN, L., MACKENZIE, D., L., SHOTLAND, L., Personal Control and Inmate Adjustment to Prison. Criminology, 22, 3, 1984, p. 343–369.

HAAN, N., Coping and Defending, New York, Academic Press, 1977.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ, Raport național al stării de sănătate a populației, 2019, Accesat Octombrie 16, 2021 la: https://insp.gov.ro/download/cnepss/stare-de-sanatate/rapoarte_si_studii_despre_starea_de_sanatate/starea_de_sanatate/starea_de_sanatate/Raport-Starea-de-Sanatate-2019.pdf

JOHNSON, R., TOCH, H., The pains of imprisonment, Long Grove, IL, Waveland Press Inc, 1988.

KOBASSA, S., C., Stressful life events, personality, and health: An inquiry into hardiness, Journal of Personality and Social Psychology, 37, 1, 1979, p. 1–11.

KRAMER, U., Coping and defence mechanisms: what’s the difference? – Second act, Psychology and psychoterapy, 83, 2010, p. 207–221.

LAZARUS, R., S., FOLKMAN, S., Stress appraisal and coping, New York, Springer, 1984.

LAZARUS, R., S., The Stress and Coping Paradigm, In C. EISDORFER, D. COHEN, A. KLEINMAN, & P. MAXIM (Eds.), Models for Clinical Psychopathology, New York, Spectrum, 1981, p. 177–214.

MCCORKLE, R., C., Personal Precautions to Violence in Prison, Criminal Justice and Behavior, 19, 2, 1992, p. 160–173.

MENNINGER, K., The Vital Balance: The Life Process in Mental Health, New York, The Viking Press, 1985.

MICLEA, M., Stres și apărare psihică, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1997.

O’LEARY, A., Self-efficacy and health: Behavioral and stress-physiological mediation, Cognitive Therapy and Research, 16, 1992, p. 229–245.

PELISSIER, B., JONES, N., Differences in motivation, coping style and self-efficacy among incarcerated male and female drug users, Journal of Substance Abuse Treatment, 30, 2, 2006, p. 113–120.

ROCHELEAU, A., M., An Empirical Exploration of the ”Pains of Imprisonment” and the Level of Prison Misconduct and Violence, Criminal Justice Review, 38, 3, 2013, p. 354–374.

ROTTER, J., B., Generalized expectancies for internal versus external control of reinforcement, Psychological Monographs: General and Applied, 80, 1, p. 1–28, 1966.

SAPPINGTON, A., A., Relationships among prison adjustment, beliefs, and cognitive coping styles, International Journal of Offender Therapy and Comparative Criminology, 40, 1, 1996, p. 54–62.

SARASON, I., G., JOHNSON, J., SIEGEL, S., Assessing the impact of life changes: development of the Life Experiences Survey, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 46, 5, 1978, p. 932–946.

SELYE, G., Stress in Health and Disease, Oxford, Butterworth-Heinemann, 1976.

SKINNER, E., A., ZIMMER-GEMBECK, M., J., The development of coping:stress, neurophysiology, social relationships, and resilience during childhood and adolescence, New York, Springer International Publishing, 2016.

SNYDER, M., Basic Research and Practical Problems: the Promise of a „Functional” Personality and Social Psychology, Personality and Social Psychology Bulletin, 19, 3, 1993, p. 251–264.

SORLIE, T., SEXTON, H., C., Predictors of coping in surgical patients, Personality and Individual Differences, 30, 6, 2001, p. 947–960.

SPREITZER, G., M., SONENSHEIN, S., Toward the Construct Definition of Positive Deviance, American Behavioral Scientist, 47, 6, 2004, p. 828–847.

THOMAS, J., ZAITZOW, B., H., Conning or conversion. The role of religion in prison coping, The Prison Journal, 86, 2, 2006, p. 242–259.

TOCH, H., ADAMS, K., GRANT, D., Coping: Maladaptation in prisons, New Brunswick, Transaction Books, 1989.

TOCH, H., Men in crisis: Human breakdowns in prison, Chicago, IL, Aldine, 1975. Accesat Aprilie 1, 2022 la: https://books.google.li/books?id=-mtDIA_WwfkC&printsec=frontcover&hl= de&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false.

TURLIUC, N., MĂIREAN, C., Psihologia traumei, Iași, Polirom, 2014.

ZAMBLE, E., PORPORINO, F., J., Coping, Behavior, and Adaptation in Prison Inmates, New York, Springer-Verlag, 1988.

Descărcări

Publicat

01-06-2022

Număr

Secțiune

Abordări teoretice și practic0aplicative

Cum cităm

MECANISMELE DE COPING. DIFERENȚE CONCEPTUALE ȘI POSIBILĂ APLICARE ÎN MEDIUL PENITENCIAR. (2022). Revista De Psihologie, 68(2), 163-174. https://www.journalofpsychology.ro/index.php/RP/article/view/76